Sistemul Național de Protecție Antigrindină deservește o suprafață totală de aproximativ 1,665 milioane de hectare, distribuită în diferite regiuni ale Republicii Moldova.
Conform configurației teritoriale pentru anul 2026, zona protejată cuprinde teritorii din 22 de raioane, municipiul Bălți și UTA Găgăuzia și este deservită prin intermediul celor 132 de puncte de influență rachetară, integrate în structura operațională a Serviciului Special.
Suprafața protejată totală constituie 1 665 351 ha, dintre care 1 247 175 ha sunt terenuri agricole.
Ce reprezintă zona protejată?
Zona protejată reprezintă teritoriul în limitele căruia configurația tehnică și operațională a Sistemului Național de Protecție Antigrindină permite organizarea și desfășurarea lucrărilor de influențe active asupra formațiunilor noroase cu potențial de grindină.
Aceasta nu trebuie confundată cu limitele administrative ale raioanelor sau ale localităților. În funcție de amplasarea infrastructurii și de posibilitățile tehnologice ale sistemului, teritoriul unei unități administrativ-teritoriale poate fi inclus în zona protejată integral sau parțial.
Documentația teritorială pentru anul 2026 stabilește pentru fiecare primărie procentul teritoriului inclus în zona de protecție, precum și suprafața totală și suprafața terenurilor agricole aflate în limitele acesteia.
Din acest motiv, unele teritorii sunt incluse în proporție de 100%, iar altele parțial, în funcție de configurația concretă a rețelei de protecție și de condițiile tehnologice aplicabile.
Protecția antigrindină nu vizează exclusiv terenurile agricole
Sistemul Național de Protecție Antigrindină nu trebuie privit exclusiv ca un mecanism de protecție a culturilor agricole.
Grindina poate produce pagube nu numai agriculturii, ci și localităților, gospodăriilor, clădirilor, acoperișurilor, obiectivelor economice, infrastructurii, drumurilor, mijloacelor de transport și altor bunuri materiale aflate în zona afectată.
Din suprafața totală de 1 665 351 ha inclusă în zona protejată, 1 247 175 ha reprezintă terenuri agricole. Diferența de 418 176 ha este reprezentată de alte categorii de teren aflate în limitele teritoriului protejat.
Această distincție este importantă pentru prezentarea corectă a rolului Sistemului Național de Protecție Antigrindină: suprafața de aproximativ 1,665 milioane de hectare reprezintă suprafața protejată totală, și nu exclusiv suprafața terenurilor agricole.
Prin urmare, obiectivul sistemului este reducerea riscului și a potențialului distructiv al grindinei asupra teritoriului deservit, inclusiv asupra culturilor agricole, infrastructurii și altor bunuri materiale expuse acestui fenomen.
Structura teritorială a zonei protejate
Configurația teritorială a Sistemului Național de Protecție Antigrindină pentru anul 2026 cuprinde următoarele suprafețe:
| Teritoriul administrativ | Suprafața protejată totală | Terenuri agricole | Puncte |
|---|---|---|---|
| Briceni | 51 762 ha | 38 523 ha | 5 |
| Ocnița | 40 219 ha | 31 367 ha | 4 |
| Edineț | 85 692 ha | 68 132 ha | 6 |
| Dondușeni | 63 615 ha | 52 973 ha | 4 |
| Soroca | 66 618 ha | 55 402 ha | 6 |
| Florești | 97 878 ha | 79 666 ha | 6 |
| Șoldănești | 12 634 ha | 9 140 ha | 1 |
| Drochia | 99 991 ha | 87 446 ha | 5 |
| Rîșcani | 86 684 ha | 72 338 ha | 6 |
| Glodeni | 64 827 ha | 50 372 ha | 5 |
| Fălești | 93 723 ha | 73 272 ha | 5 |
| Municipiul Bălți | 7 801 ha | 4 083 ha | 1 |
| Sîngerei | 103 370 ha | 80 179 ha | 10 |
| Ungheni | 94 516 ha | 64 714 ha | 7 |
| Telenești | 76 724 ha | 55 733 ha | 5 |
| Orhei | 107 932 ha | 74 107 ha | 10 |
| Călărași | 75 354 ha | 41 260 ha | 7 |
| Strășeni | 41 890 ha | 21 333 ha | 2 |
| Nisporeni | 58 785 ha | 36 790 ha | 5 |
| Hîncești | 86 202 ha | 56 785 ha | 9 |
| Cantemir | 66 115 ha | 49 645 ha | 6 |
| UTA Găgăuzia | 107 041 ha | 84 121 ha | 9 |
| Cahul | 59 635 ha | 45 973 ha | 7 |
| Taraclia | 16 343 ha | 13 821 ha | 1 |
| TOTAL | 1 665 351 ha | 1 247 175 ha | 132 |
Protecție integrală și protecție parțială
Configurația zonei protejate este determinată de posibilitățile tehnice și operaționale ale infrastructurii existente.
În numeroase primării, teritoriul este inclus integral în zona de protecție. În alte cazuri, protecția acoperă numai o parte a teritoriului administrativ.
Această diferențiere rezultă din amplasarea punctelor de influență rachetară, caracteristicile tehnice ale mijloacelor utilizate, configurația geografică a zonei și condițiile necesare pentru executarea lucrărilor.
Din acest motiv, apartenența unei localități la un raion deservit de Sistem nu înseamnă automat că întreaga suprafață administrativă a localității este inclusă în zona de protecție.
Rolul celor 132 de puncte de influență rachetară
Cele 132 de puncte de influență rachetară formează componenta teritorială prin intermediul căreia sunt executate nemijlocit lucrările de influențe active asupra formațiunilor noroase cu potențial de grindină.
Distribuția acestora este corelată cu configurația teritoriilor protejate și cu posibilitățile tehnologice ale sistemului.
Punctele de influență rachetară nu funcționează independent. Ele sunt integrate în structura operațională a unităților teritoriale și participă la lucrări în baza informației radiolocaționale, a analizei situației meteorologice și a dispozițiilor operative transmise de structurile responsabile de coordonarea intervențiilor.
Prin amplasarea teritorială a punctelor este creată o rețea operațională care permite desfășurarea lucrărilor de protecție antigrindină pe suprafețe extinse.
Condiții speciale în anumite sectoare
Includerea unui teritoriu în zona protejată nu înseamnă că intervenția poate fi executată în orice condiții și în orice punct al acestuia.
În anumite sectoare, inclusiv în zonele aflate în vecinătatea nemijlocită a Frontierei de Stat și a localităților mari, posibilitatea desfășurării lucrărilor poate depinde de situația sinoptică concretă și de condițiile operative și de securitate aplicabile.
Aceste particularități sunt luate în considerare la analiza situației, adoptarea deciziilor și coordonarea lucrărilor de protecție antigrindină.
Zona de monitorizare este mai extinsă decât zona protejată
Zona protejată nu trebuie confundată cu zona de monitorizare radiolocațională.
Stațiile de radiolocație meteorologică urmăresc procesele convective atât deasupra teritoriilor protejate, cât și în zonele adiacente acestora.
Această supraveghere permite identificarea din timp a formațiunilor atmosferice care se formează sau se deplasează către zona protejată și oferă specialiștilor timpul necesar pentru analiza evoluției procesului și pregătirea structurilor operative.
Astfel, o formațiune convectivă poate fi monitorizată înainte de intrarea în teritoriul în care sunt organizate lucrările de protecție antigrindină.
Organizarea prin unitățile teritoriale
Cele 12 unități teritoriale asigură organizarea activității Sistemului Național de Protecție Antigrindină în diferite regiuni ale Republicii Moldova.
Zonele de responsabilitate ale unităților teritoriale nu coincid întotdeauna cu limitele unui singur raion. În funcție de configurația infrastructurii, o unitate poate asigura monitorizarea, coordonarea sau suportul tehnic pentru activități desfășurate pe teritoriul mai multor raioane.
Această organizare permite utilizarea infrastructurii ca un sistem comun și asigură continuitatea monitorizării și coordonării atunci când formațiunile convective se deplasează între diferite regiuni.
Harta zonei protejate
Reprezentarea cartografică a zonei protejate permite vizualizarea distribuției teritoriale a Sistemului Național de Protecție Antigrindină și a zonelor deservite de unitățile teritoriale.
Harta trebuie interpretată împreună cu informațiile privind gradul de acoperire al fiecărui teritoriu, deoarece unele unități administrativ-teritoriale sunt incluse integral în zona protejată, iar altele numai parțial.
Informațiile detaliate privind teritoriile deservite, localitățile și zonele de responsabilitate sunt prezentate în paginile dedicate unităților teritoriale ale Serviciului.
O rețea teritorială integrată
Zona protejată nu reprezintă o simplă sumă de suprafețe amplasate în jurul punctelor de influență rachetară.
Protecția antigrindină este rezultatul funcționării coordonate a întregului sistem:
monitorizare radiolocațională → analiză operativă → coordonare → puncte de influență rachetară → intervenție → monitorizare ulterioară.
Prin integrarea unităților teritoriale, a celor 132 de puncte de influență rachetară, a rețelei de monitorizare radiolocațională și a infrastructurii de coordonare, Sistemul Național de Protecție Antigrindină deservește o suprafață totală de aproximativ 1,665 milioane de hectare în Republica Moldova.
Protejarea acestei suprafețe contribuie la reducerea riscului de producere a pagubelor provocate de grindină atât asupra agriculturii, cât și asupra localităților, infrastructurii și altor bunuri materiale aflate în zonele deservite.