Eficacitatea protecției antigrindină caracterizează rezultatele lucrărilor de influențe active desfășurate în scopul reducerii efectelor produse de grindină asupra teritoriilor protejate.
Evaluarea acestor rezultate este un proces complex, deoarece intensitatea, structura și durata proceselor convective diferă considerabil de la un sezon la altul. Din acest motiv, rezultatul protecției nu poate fi apreciat numai prin constatarea faptului dacă într-o anumită localitate a fost sau nu semnalată grindină.
Sistemul Național de Protecție Antigrindină are ca obiectiv reducerea riscului și a potențialului distructiv al grindinei, nu garantarea eliminării complete a fenomenului.
Evoluția eficacității fizice în perioada 1966–2025
Republica Moldova dispune de o serie multianuală de observații și evaluări privind rezultatele lucrărilor de protecție antigrindină. Datele istorice evidențiază variația indicatorului eficacității fizice de la un sezon la altul, în funcție de intensitatea și particularitățile proceselor atmosferice.
Pentru seria istorică 1966–2025, eficacitatea fizică medie calculată constituie aproximativ 93,3%.
Perioada 2000–2001
În anul 2000, lucrările de protecție antigrindină au fost suspendate din cauza insuficienței resurselor financiare. În anul 2001, lucrările au fost reluate începând cu 20 iulie, pe o suprafață redusă, iar procesul de restabilire și extindere a sistemului a continuat din anul 2002.
Ce reprezintă eficacitatea fizică?
Eficacitatea fizică este un indicator calculat utilizat pentru evaluarea rezultatelor lucrărilor de protecție antigrindină.
La determinarea acestuia sunt analizate informațiile privind activitatea proceselor de grindină, suprafețele afectate, caracteristicile sezonului și rezultatele înregistrate în teritoriile protejate.
Indicatorul nu reprezintă procentul de nori „eliminați”, procentul de lansări reușite și nici probabilitatea ca într-o localitate protejată să nu cadă niciodată grindină.
Eficacitatea fizică reprezintă un indicator al gradului de reducere a afectărilor produse de grindină, calculat conform metodologiei de evaluare aplicate de Serviciul Special.
Evaluarea rezultatului
Evaluarea începe încă în timpul desfășurării lucrărilor. Formațiunile convective sunt monitorizate radiolocațional înainte, în timpul și după intervenție.
Specialiștii urmăresc modificarea parametrilor și evoluția celulelor convective și reevaluează permanent situația pentru a stabili necesitatea continuării, adaptării sau încetării lucrărilor.
Evaluarea sezonieră și multianuală completează analiza operativă prin examinarea suprafețelor afectate, a intensității sezonului și a rezultatelor înregistrate în teritoriile protejate.
Extinderea Sistemului Național de Protecție Antigrindină
În perioada 2002–2025, sistemul a cunoscut o extindere semnificativă. Suprafața protejată a crescut de la 480 mii ha în anul 2002 la aproximativ 1,665 milioane ha, iar numărul punctelor de influență rachetară a crescut de la 39 la 132.
Pentru perioada 2002–2025, media indicatorului calculat al eficacității fizice este de aproximativ 93,1%. Pentru perioada 2017–2025, corespunzătoare configurației extinse cu 132 de puncte de influență rachetară, media indicatorului este de aproximativ 96,7%.
Evoluția principalilor indicatori ai Sistemului Național de Protecție Antigrindină în perioada 2002–2025
Datele operaționale evidențiază diferențe considerabile între sezoane. Numărul zilelor cu influențe active, al obiectelor convective procesate și al rachetelor utilizate depinde de caracteristicile meteorologice și de intensitatea proceselor convective din fiecare an.
| Anul | Suprafața protejată, mii ha | Puncte de influență rachetară | Zile cu influențe active | Obiecte convective procesate | Rachete utilizate | Eficacitatea fizică, % |
|---|---|---|---|---|---|---|
| 2002 | 480,0 | 39 | 32 | 200 | 1 681 | 90,9 |
| 2003 | 600,0 | 47 | 28 | 112 | 527 | 87,8 |
| 2004 | 630,0 | 51 | 22 | 256 | 1 531 | 87,2 |
| 2005 | 666,9 | 54 | 28 | 236 | 918 | 98,6 |
| 2006 | 702,3 | 58 | 25 | 342 | 1 656 | 85,5 |
| 2007 | 1 000,0 | 85 | 32 | 610 | 3 147 | 85,3 |
| 2008 | 1 400,0 | 108 | 39 | 852 | 5 470 | 90,7 |
| 2009 | 1 400,0 | 108 | 28 | 414 | 3 229 | 90,8 |
| 2010 | 1 400,0 | 108 | 50 | 736 | 4 985 | 89,7 |
| 2011 | 1 400,0 | 108 | 32 | 518 | 3 562 | 90,0 |
| 2012 | 1 400,0 | 108 | 36 | 551 | 4 531 | 89,4 |
| 2013 | 1 486,0 | 115 | 42 | 744 | 5 843 | 90,1 |
| 2014 | 1 486,0 | 115 | 34 | 817 | 4 994 | 96,5 |
| 2015 | 1 486,0 | 115 | 22 | 510 | 2 811 | 93,8 |
| 2016 | 1 486,0 | 115 | 36 | 469 | 2 942 | 97,4 |
| 2017 | 1 665,0 | 132 | 33 | 695 | 4 411 | 99,9 |
| 2018 | 1 665,0 | 132 | 44 | 862 | 6 801 | 99,9 |
| 2019 | 1 665,0 | 132 | 51 | 1 173 | 7 337 | 93,0 |
| 2020 | 1 665,0 | 132 | 41 | 750 | 5 295 | 99,6 |
| 2021 | 1 665,0 | 132 | 42 | 1 265 | 10 546 | 94,7 |
| 2022 | 1 665,0 | 132 | 29 | 484 | 3 456 | 97,6 |
| 2023 | 1 665,0 | 132 | 38 | 548 | 4 089 | 98,4 |
| 2024 | 1 665,0 | 132 | 30 | 682 | 5 846 | 89,8 |
| 2025 | 1 665,0 | 132 | 22 | 454 | 2 744 | 97,6 |
Notă privind interpretarea indicatorului
„Eficacitatea fizică” reprezintă valoarea calculată conform metodologiei de evaluare utilizate de Serviciul Special și nu trebuie interpretată ca procent al eliminării grindinei.
De ce rezultatele diferă de la un an la altul?
Procesele convective sunt fenomene atmosferice complexe și foarte dinamice. Rezultatul lucrărilor poate fi influențat de intensitatea și durata furtunii, structura și numărul celulelor convective, viteza de dezvoltare și deplasare a acestora, stadiul în care este identificat pericolul și posibilitatea efectuării intervenției în intervalul tehnologic favorabil.
Din acest motiv, indicatorul unui anumit an trebuie analizat împreună cu intensitatea sezonului și cu volumul real al activității operative.
De exemplu, în anul 2021 au fost procesate 1 265 de obiecte convective și utilizate 10 546 de rachete, în timp ce în anul 2025 au fost procesate 454 de obiecte convective și utilizate 2 744 de rachete.
Aceste diferențe demonstrează că volumul mijloacelor utilizate nu poate fi analizat separat de caracteristicile meteorologice ale sezonului.
Poate cădea grindină într-o zonă protejată?
Da. Existența unei zone protejate nu înseamnă eliminarea absolută a oricărei căderi de grindină.
Intervenția urmărește influențarea proceselor asociate formării și creșterii grindinei, în scopul reducerii potențialului distructiv al fenomenului. În funcție de intensitatea și evoluția procesului convectiv, pot fi observate inclusiv precipitații solide sau grindină de dimensiuni reduse.
Rezultatul protecției trebuie apreciat prin reducerea riscului și a afectărilor produse de grindină, nu exclusiv după criteriul „a căzut sau nu a căzut grindină”.
Evaluarea științifică și limitele metodologice
Evaluarea efectului intervențiilor asupra proceselor atmosferice este dificilă prin însăși natura fenomenului. Același nor nu poate fi observat simultan în două situații perfect identice – una în care se intervine și una în care nu se intervine.
Fiecare proces convectiv diferă prin structură, intensitate, temperatură, umiditate, curenți verticali, viteza de deplasare și durata ciclului de viață.
Din acest motiv, valorile publicate trebuie interpretate ca indicatori calculați conform metodologiei de evaluare aplicate și analizate în contextul caracteristicilor fiecărui sezon și al evoluției multianuale.
Eficacitatea fizică și eficiența economică
Eficacitatea fizică și eficiența economică reprezintă două noțiuni diferite.
Eficacitatea fizică caracterizează rezultatul calculat al protecției în raport cu fenomenul și afectările înregistrate.
Eficiența economică analizează raportul dintre resursele utilizate pentru funcționarea sistemului și valoarea pagubelor care pot fi evitate sau diminuate prin reducerea efectelor grindinei.
O evaluare economică completă trebuie să țină cont de toate categoriile de bunuri expuse riscului, nu numai de culturile agricole.
Protecția nu se limitează la agricultură
Sistemul Național de Protecție Antigrindină nu protejează exclusiv terenurile și culturile agricole.
Grindina de dimensiuni mari poate provoca pagube culturilor agricole, locuințelor, clădirilor publice și economice, acoperișurilor, infrastructurii, automobilelor, utilajelor, echipamentelor și altor bunuri materiale.
Din suprafața protejată totală de 1 665 351 ha, terenurile agricole reprezintă 1 247 175 ha. Prin urmare, zona protejată include și alte categorii de teritorii și bunuri expuse riscului de grindină.
Evaluarea beneficiilor sistemului exclusiv prin prisma pierderilor agricole oferă numai o imagine parțială asupra impactului economic și social al protecției antigrindină.